GIURGIU ,ORASUL MEU

Va propun o scurta plimbare prin orasul meu, Giurgiu, astazi 

Si o scurta plimbare prin GIURGIU la 1916

Giurgiu la 1929 from Gazeta de Giurgiu on Vimeo.

Descoperiri stranii in Muntii Neamtului

Muntii Neamtului s-au remarcat, secole la rand, prin frumusetea de neeglat a locurilor si prin bogatia traditiilor populare. Dincolo de acestea, insa, aceiasi munti s-au dovedit, ceva mai recent, a fi incarcati de taine pe cat de uluitoare, pe atat de greu de elucidat.

Descoperirile facute de un profesor din partea locului, au avut darul sa starneasca largi controverse in randul istoricilor si sa aduca zona in centrul atentiei, transformand-o intr-un tinut al misterelor de nepatruns.


Printre altele, aici au fost gasite tablite din lut, imprimate cu pictograme care ar putea constitui forme ale celor mai vechi screri din lume, precum si doua ciudate structuri din piatra, una semanand izbitor cu un OZN, iar cealalta aducand, la fel de izbitor, cu celebrul Sfinx din Muntii Bucegi.


Tablite scrise, vechi de 7.500 de ani


Dumitru Ionita este doctor in istorie, filosofie si drept international.

Locuieste in comuna nemteana Farcasa si ativeaza ca profesor de stiinte socio-umane, la liceul din Borca. Este autorul a nu mai putin de 220 de studii si articole istorice, toate apreciate la nivel national si nu numai. si-a dedicat viata descoperirii de comori arheologice si, de-a lugul carierei sale de pana acum, a scos la lumina peste 2.000 de piese, inestimabile valoric. in palmaresul descoperirilor sale –unele din ele stranse intr-o colectie personala unicat- sunt incluse sceptrul voievodal ceremonial al lui stefan cel Mare, sigiliul din aur al lui
Cuza, icoana lui Daniil Sihastru, paftalele lui Petru Rares, un pumnal al domnitorului Constantin Brancoveanu, o halebarda de ceremonial a lui Ioan Voda cel Viteaz si harta de la 1590 a cartografului Abraham Ortelius, in care Dacia apare pentru prima oara trecuta pe globul pamantesc.

Pentru activitatea stiintifica, arheologica si publicistica, Institutul pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara i-a conferit profesorului Ionita un "Hrisov al recunostintei", distinctie cu care foarte putine persoane din Romania se pot lauda. in ultima
perioada de timp, profesorul Dumitru Ionita si-a concentrat aria cercetarilor in arealul locurilor sale de bastina, convins fiind ca acestea ascund comori istorice care asteapta sa fie scoase la lumina.


Convingerea sa a inceput sa fie conturata in momentul in care, pe raza localitatii Farcasa, a descoperit o conducta medievala de aductiune a apei, construita din olane de ceramica, cea mai lunga de acest tip din tara. Nu dupa mult timp, in situl arheologic pe care l-a deschis la
poalele Masivului ceahlau, in punctul denumit Vadu Rau, profesorul a gasit 120 de tablite din lut ars, incriptionate cu simboluri protoliterate -imagini reprezentand forme primitive de scriere, din perioada neolitica. Tablitele protoliterate descoperite de profesorul Ionita s-au dovedit a data din perioada anilor 5.500 inainte de Hristos
si sunt identice, ca forma si mod de exprimare, cu cele din anticul Sumer si din Insula Pastelui.

Deosebirea este insa aceea ca tablitele sumeriene, considerate actualmente a constitui prima forma de scriere din istoria omenirii, sunt cu cel putin 1.000 de ani mai noi decat cele descoperite la poalele Ceahlaului! "Acest lucru dovedeste, in mod indiscutabil, ca primele
scrieri din lume au aparut aici, pe plaiurile noastre si nu in alta parte a globului pamantesc", a afirmat profesorul Ionita. El a mai spus ca va face toate demersurile pentru a ni se recunoaste acest lucru pe plan international.


OZN-ul din 90 de placute din piatra

in acelasi sit arheologic deschis la Vadu Rau, profesorul Dumitru Ionita avea sa mai faca o descoperire pe cat de uluitoare, pe atat de misterioasa. La doar un metru si jumatate sub pamant, el a gasit o ciudata structura din piatra, semanand izbitor cu un OZN. Uimitor este
faptul ca obiectul, avand greutatea de 12 kilograme, inaltimea de 14 centimetri si circumferinta de aproape un metru, nu este o creatie intamplatoare a naturii, ci -cat se poate de evident- un produs construit in mod inteligent. OZN-ul din Ceahlau este compus din nu mai
putin de 90 de placute din piatra, imbinate intre ele cu un material liant care, studiat fiind, s-a dovedit a fi cu desavarsire necunoscut.

"Nu este ciment, nici argila si nici vreun alt adeziv cunoscut si folosit de-a lungul istoriei, pana azi. Probabil ca respectivul liant, de o duritate extrema, nici nu are corespondent pe Terra", a spus profesorul Ionita. La o prima examinare, straniul obiect a fost datat
cu o vechime estimativa de cel putin 2.000 de ani. Cat despre scopul in care a fost construit, parerile sunt, deocamdata, impartite si se limiteaza doar la presupuneri. Unii cred ca ciudatul OZN avea rol de obiect de cult, in cadrul diferitor ritualuri religioase. Altii, adepti ai teoriei extraterestre, sunt de parere ca ciudatenia este o reproducere, la scara redusa, a unui obiect venit din Cosmos. Adevarul va fi elucidat numai daca specialistii vor reusi sa stabileasca cu
exactitate atat provenienta si menirea obiectului descoperit, cat si compozitia adezivului necunoscut. Pana atunci, totul este sortit sa ramana doar la stadiul de mister.

Fratele mai mic al Sfinxului din Bucegi

La putina vreme dupa descoperirea OZN-ului din piatra, profesorul Dumitru Ionita avea sa gaseasca, in perimetrul aceluiasi sit arheologic, un alt obiect la fel de misterios. De data aceasta era vorba de o structura semanand pregnant cu profilul celebrului Sfinx din Masivul
Bucegi. Obiectul, cu o greutate de 2,5 kilograme si (in mod ciudat) cu exact aceeasi inaltime de 14 centimetri, ca si OZN-ul descoperit anterior, s-a dovedit a fi, la randul lui, o creatie produsa in mod constient. Sfinxul miniatural descoperit pe Ceahlau este asezat pe un
mic piedestal din piatra, metoda si materialul de imbinare ramanand deocamdata, la fel ca si in cazul OZN-ului, cu desavarsire necunoscute.

Conform primelor concluzii care s-au tras dupa descoperirea facuta, obiectul ar avea o vechime oarecum egala cu cea a OZN-ului pietrificat, adica de aproximativ 2.000 de ani, iar menirea sa initiala a fost, cel mai probabil, de folosire ca obiect de cult. Asemanarea sa izbitoare cu Sfinxul din Bucegi este insa de natura sa intareasca o ipoteza care, ani la rand, a ramas doar la stadiul de simpla presupunere: aceea ca si binecunoscutul Sfinx, la randul lui, nu a fost modelat de fortele naturii, ci a fost sculptat in mod constient, cu scopuri inca necunoscute (posibil ca reprezentare a vreunei zeitati), servind mai apoi drept model pentru unele copii in miniatura, facute de civilizatiile existente cu mii de ani in urma, pe teritoriul tarii noastre.



Dumitru Ionita este sigur ca in Romania mai exista si alte reproduceri ale Sfinxului, nedescoperite, dupa cum este incredintat ca in situl arheologic de la poalele Ceahlaului mai sunt inca multe comori arheologice, care asteapta sa fie scoase la lumina. "Situl de la Vadu
Rau, deschis in octombrie 2009, a scos la iveala un sanctuar megalitic ce are corespondent cu cel de la Stonehenge, Anglia. Descoperirile facute una dupa alta, in acelasi perimetru, nu pot fi doar simple coincidente. Sa nu uitam ca Ceahlaul era considerat, cu mii de ani in urma, munte sfant si salas al celui mai mare zeu dintre zei, Zamolxis.
Poate ca civilizatiile de atunci, umane sau -de ce nu?- extraterestre, ne-au lasat mesaje pe care noi, acum, trebuie sa le descifram", a conchis profesorul Ionita.